I live through life and live this day
To do my mind and never pray.
Welcome to the show,you're all witnesses you see
Nothing today that you can do shall shed a tear of blood on me.
Why search for Heaven when it's still
This Earth than you and me can see,no living Hell nor God can be
More than is Man through agony.
No God can make me see his eyes
that dare me now to socialise.
No Devil shall disguise himself
to drag me down beneath,to Hell.
'tis more than man that can subdue
the powers left to us from you,
to conquer all the world through war
to gain control and then devour.
Your hand,I can escape it's grasp
escape your eyesight and alast
free all my being now from you
to worship me and none of you.
You may be one,you may be more
but I can now ignore your odour;
ignore the smell of dying flesh
escape the feeling I shal perish.
I cannot die until I'm done
to do whatever I'm supposed
to learn all that my life will show
aknowledge you,my grinding hallow.
sâmbătă, 31 decembrie 2011
vineri, 30 decembrie 2011
Show me the light
Push me forward then rotate me
show me how and now reject me.
If I close my eyes forever,
will you still watch over then?
If I close my eyes forever,
could you draw me just a map
so to show me if forever
is even closer than a nap?
Is it right here,or is it fading?
Are you up front or what'm I reading?
Why am I blinded by this seed
that slowly falls within the deep,and leaves
in me nothing else but steep,
too steep three stepless stairs
which I perceive as being there
but still yet somewhere,far,so far from here
so far from me that I can't hear,
can't see nor smell the fear
of being dead yet living.
Can't seem to step up those three stairs,
can't seem to climb down through the air,
no way for me to live between
The living things that still hold on
and how the light embraces none.
show me how and now reject me.
If I close my eyes forever,
will you still watch over then?
If I close my eyes forever,
could you draw me just a map
so to show me if forever
is even closer than a nap?
Is it right here,or is it fading?
Are you up front or what'm I reading?
Why am I blinded by this seed
that slowly falls within the deep,and leaves
in me nothing else but steep,
too steep three stepless stairs
which I perceive as being there
but still yet somewhere,far,so far from here
so far from me that I can't hear,
can't see nor smell the fear
of being dead yet living.
Can't seem to step up those three stairs,
can't seem to climb down through the air,
no way for me to live between
The living things that still hold on
and how the light embraces none.
miercuri, 28 decembrie 2011
De mult pierdut...
Te regasesc iubire,in adancuri
Unde erau doar lacrimi si durere,
Inmuguresti asemeni unui pom
Dupa o lunga iarna de tacere.
Ramai aici,nu vreau sa pleci departe,
Ramai cu mine pana in amurg
Sa-mi vindeci iadul ranilor din suflet,
Cu nori ce trec si ape care curg.
Nimic pe lume nu e imposibil,
Deci imposibila nu esti nici tu.
Alcatuieste-mi un itinerariu
Sa stiu cand este "da" si cand e "nu".
Eu nici o lege nu am incalcat,
Insa tot simt ca tu iar m-ai tradat.
Ma simt furat,pierdut in ceturi dese
Iar tu nicicand n-ai sa incerci sa-ti pese.
Adancul uitarii
Cad in genunchi, oftez, plang si te strig.
Nu mai am curajul nici ochii sa-i deschid.
In jurul meu te vad numai pe tine,
si nu-mi vine sa cred ce ai facut cu mine.
Sa plang n-are rost, sa strig, n-am catre cine,
Caci stiu ca esti departe si-ti pasa doar de tine.
N-am sa mai plang nicicand in fata ta
crezand ca tu-ntelegi ce eu nu pot uita,
crezand ca poti reda ce candva am pierdut,
ajuns acum neant,adanc necunoscut.
Suflet de piatra fata de mine ai purtat,
iar eu stupid naiv ce-n tine-am incercat
sa imi pastrez acea sclipire-a iubirii vie
care pana acum nicicand n-are sa-nvie.
A value to die for
To die for,to live again.
To see the dotted line and cross it,
to find another way in pain,
and gain control again through strain.
To value life and cherish it,
seems nonetheless a burden.
We,most of us that value less
just tend to lose their way,nonsense.
When one of us finds pleasure that
brings himself more thoughts to treasure,
he just like that forgets again
what else is there to measure.
But when eventually one that fails
to satisfy his hunger,
his hunger just then finds a way
to bring him more and more younger.
His youth is nothing yet compared
to what he now might find,
yet then again,what is in fact
that which our thoughts grind.
We value nothing,as one might say,
until it is long gone.
We have the talent to forget
what is to us most precious,
to die and live again today
to treasure what's with us and say
"I live right now just for today,
Not for tomorrow nor another.
What is right now with me is here
what is a dream should stay away
from me and lend my life just play
the part this Universe will say."
vineri, 23 decembrie 2011
Foreclosure of a dream
Foreclosure of a dream Those visions never seen Until all is lost Personal holocaust Foreclosure of a dreamDare you to dream within a dream,
then in one second wake and scream
for it is I who splits your years
who brings forever in your tears.
Dare you to dream at one to bring,
to bring whatever on a string,
to put that string around your neck
and put an end to you,old wreck.
You shall not die now,yet perhaps
this dream itself will bring collapse
and make you wish upon the star
To see not Heaven ,nor your scar.
For Heaven now is far away,
you shall yet live another day,
you'll get to see what one can hear
and get to touch what I may feel.
That cloud you see up in the sky
is nothing more than your big lie.
That star you wished upon one day
will slowly,slowly fade to grey.
This sleep that you now feel,my dear,
is every end in ones big cheer.
'tis now the time for you and I
To cherish,treasure,slowly die.
duminică, 4 decembrie 2011
Sub influenta
Ne aflam sub o continua influenta.Unii sunt sub influenta alcoolului,altii a drogurilor,altii a factorului mass-media iar restul,un procent foarte mic din populatie ne aflam sub influenta "normalitatii".Am ales gresit sintagma oare?Situatia este in felul urmator : un fenomen/lucru/o actiune este normal(a) atunci cand varianta noastra de "normal" corespunde cu varianta de "normal" a majoritatii oamenilor.In momentul in care majoritatea oamenilor traieste sub influenta alcoolului,oare nu sunt cei anormali aceia care nu consuma?In momentul in care marea majoritate umbla cu seringi sau tubulete in buzunare nu sunt anormali aceia care nu sunt negri sub ochi sau care au bratele neintepate?
Atunci cand grupul pune presiune asupra noastra sa fumam o tigara sau sa procedam intr-un anumit fel suntem sub influenta prietenilor.Aceasta influenta intr-o oarecare masura poate fi si pozitiva,chiar daca fumatul in sine nu e ceva bun ; noi trebuie sa experimentam cat suntem la varsta asta.Ar fi mai normal sa incercam "o nuanta de verde" acum sau cand vom fi la munca si mult prea ocupati cu alte chestii mai importante?Ar fi normal sa ne intoarcem acasa la copii in 4 labe de la bautura sau sa experimentam diferitele stadii ale intoxicatiei cu alcool acum cat nu suntem legati la cap si nu avem ore de munca? Tinand cont de modul in care oamenii vad situatia,noi ca indivizi ar trebui sa asteptam pana la varsta de 30 de ani pentru a putea sa bem cu un pahar-doua peste masura,ca doar na,"nu se cade sa bem ca porcii la varsta noastra".
Suntem cu totii sub influenta societatii de consum in care traim.Aceasta societate de consum dupa cum sta treaba in momentul actual se refera la faptul ca noi toti defapt consumam ceva...ala consuma o iarba buna dupa colt,celalalt trage etnobotanice pe nas in timp ce asta care adineaori era cu noi s-a dus sa consume alcool mult pentru a consuma ideea ca traieste la un nivel foarte scazut de viata.Dar nu e nicio problema,vom merge si noi dupa el sa ne consumam clipele pentru a ne scoate din cap faptul ca defapt tot ce facem este sub influenta lumii asteia.Politicientii astia corupti care ne conduc sunt sub influenta lacomiei.Lacomia in sine este nascuta din dorinta omului de a avea cat mai multe pentru el insusi fara a lua in seama cat de putine raman celorlalti dupa ce totul a fost deja luat.Ce mai ramane populatiei de facut decat sa caute metode de a uita de suferinta provocata de lumea inconjuratoare si de dezamagirile constante din partea societatii?
Astfel revind la subiectul initial,cu totii suntem sub influenta a ceva anume.Fie ca alegem sa ne decidem noi sursa influentei fie ca aceasta influenta vine in mod involuntar deciziile noastre in mod constant se pare ca nu mai sunt ale noastre.In momentul in care tot ce este in jurul nostru ne manipuleaza intr-un fel sau altul noi esuam in a mai fi noi insine si astfel societatea ne transforma in altcineva.
Nu mai luam noi deciziile,ci deciziile noastre ne iau pe noi...Think about that...
Atunci cand grupul pune presiune asupra noastra sa fumam o tigara sau sa procedam intr-un anumit fel suntem sub influenta prietenilor.Aceasta influenta intr-o oarecare masura poate fi si pozitiva,chiar daca fumatul in sine nu e ceva bun ; noi trebuie sa experimentam cat suntem la varsta asta.Ar fi mai normal sa incercam "o nuanta de verde" acum sau cand vom fi la munca si mult prea ocupati cu alte chestii mai importante?Ar fi normal sa ne intoarcem acasa la copii in 4 labe de la bautura sau sa experimentam diferitele stadii ale intoxicatiei cu alcool acum cat nu suntem legati la cap si nu avem ore de munca? Tinand cont de modul in care oamenii vad situatia,noi ca indivizi ar trebui sa asteptam pana la varsta de 30 de ani pentru a putea sa bem cu un pahar-doua peste masura,ca doar na,"nu se cade sa bem ca porcii la varsta noastra".
Suntem cu totii sub influenta societatii de consum in care traim.Aceasta societate de consum dupa cum sta treaba in momentul actual se refera la faptul ca noi toti defapt consumam ceva...ala consuma o iarba buna dupa colt,celalalt trage etnobotanice pe nas in timp ce asta care adineaori era cu noi s-a dus sa consume alcool mult pentru a consuma ideea ca traieste la un nivel foarte scazut de viata.Dar nu e nicio problema,vom merge si noi dupa el sa ne consumam clipele pentru a ne scoate din cap faptul ca defapt tot ce facem este sub influenta lumii asteia.Politicientii astia corupti care ne conduc sunt sub influenta lacomiei.Lacomia in sine este nascuta din dorinta omului de a avea cat mai multe pentru el insusi fara a lua in seama cat de putine raman celorlalti dupa ce totul a fost deja luat.Ce mai ramane populatiei de facut decat sa caute metode de a uita de suferinta provocata de lumea inconjuratoare si de dezamagirile constante din partea societatii?
Astfel revind la subiectul initial,cu totii suntem sub influenta a ceva anume.Fie ca alegem sa ne decidem noi sursa influentei fie ca aceasta influenta vine in mod involuntar deciziile noastre in mod constant se pare ca nu mai sunt ale noastre.In momentul in care tot ce este in jurul nostru ne manipuleaza intr-un fel sau altul noi esuam in a mai fi noi insine si astfel societatea ne transforma in altcineva.
Nu mai luam noi deciziile,ci deciziile noastre ne iau pe noi...Think about that...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)